ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ A ACADEMIILOR DE ŞTIINŢE (IAAS/МААН)

Realizările Salonului Internaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică

     SalonulInternaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică, ediţia a II-a s-a bucurat de succes în rândurile comunității ştiinţifice şi bibliotecare din ţară.

Salonul Internațional de Carte Ştiinţifică şi Didactică a cuprins un vast program de acţiuni culturale şi ştiinţifice incluzând o suită de lansări şi prezentări de cărţi noi, conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşterii”, expoziţii tematice.

        În cadrul salonului au participat edituri din Republica Moldova şi din alte ţări, centre culturale şi ştiinţifice, activitatea cărora este editarea şi difuzarea cărţilor ştiinţifice şi didactice. De asemenea, au fost invitați, în calitate de raportori, reprezentanți ai bibliotecilor știinţifice, universitare din țară şi de peste hotare.

     Programul de lansări de cărţi noi al Salonul Internaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică a fost bogat şi valoros. În total în zilele salonului (28 octombrie – 1 noiembrie) au avut loc circa 20 de lansări de carte și peste 40 de prezentări la stand.

    Un interes deosebit pentru comunitatea ştiinţifică a fost prezentarea standului de carte ştiinţifică editată de Asociaţia Internaţională a academiilor de Ştiinţe (IAAS/МААН).

    Asociaţia Internaţională a academiilor de Ştiinţe este o organizaţie internaţională non-guvernamentale, stabilită pentru a uni eforturile academiilor de Ştiinţe (din 15 ţări), să abordeze multilateral provocările ştiinţifice critice, a menţine relaţii de colaborare şi dezvoltarea de noi legături creative printre oamenii de ştiinţă.

       Moderatorul expoziţiei la standul (IAAS/МААН) a fost dl Alexandr Yurievich Mozdakov, directorul adjunct pentru relaţii internaţionale, activităţi de export şi expunere a publicaţiilor Editurei «Nauka» RAN. În cadrul acestei expoziţii de carte ştiinţifică au participat 8 membri ai Asociaţiei. Participanţii acestei expoziţii au expus publicaţii ştiinţifice de o tematică variată (cărţi în domeniile matematică, ştiinţe fizice, chimie, literatură, istorie, geografie, biologie, dicţionare, sănătate, informatică ş.a.

    Ne bucură faptul că Biblioteca a primit în dar majoritatea documentelor lansate la Salon.

     La moment aşi vrea să prezint producţia editorială a celor 8 participanţi din Rusia,Belorusia şi Ucraina.

    Editura «Nauka» din Moscova a fost prezentă cu 16 titluri de publicaţii ştiinţifice cu o tematică variată.

        Biblioteca de Ştiinţe Naturale a Academiei de Ştiinţe din Rusia, Moscova ne-a donat 6 titluri de cărţi din diferite domenii în special din biblioteconomie.

          Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Rusia, Sankt-Petersburg ne-a transmis o donaţie alcătuită din 22 titluri de cărţi din literatura rusă, istoria,economie, cataloage literare şi biblioteconomice.

         Editura Universităţii din Ural, Ekaterenburg ne-a oferit cu titlu de donaţie 9 exemplare de cărţi recent editate.

         Editura Centrului Ştiinţific Sudic al Academiei de Ştiinţe din Rusia,  Rostov pe Don ne-a dăruit 2 cărţi istorice.

        Casa editorială «Беларуская навука» din Beloruria, Minsk ne-a transmis o donaţie alcătuită din  21 titluri de cărţi în domeniile, artă, literatură, istorie, biblioteconomie, cultură şi civilizaţie.

       Editura «Наукова думка» din Ucraina, Kiev  ne-a oferit 10 titluri de publicaţii recent editate din domeniile istorie, biologie, matematică şi fizică.

         Editura “Академперiодика”  din Ucraina,  Kiev a fost  prezentă cu 10 titluri de carte din literatura ucraineană, ecologie şi fizică.

     Biblioteca Ştiinţifică Centrală «A. Lupan» le mulţumeşte tuturor donatorilor, care aucontribuit la includerea, în colecţiile bibliotecii, a numeroase documente de mare valoare, unele având o importanţă deosebită pentru comunitatea ştiinţifică şi diferite categorii de utilizatori.

Elena BOȚAN-GAINA, 

șef secţie Completarea și Evidența Colecțiilor

O CARTE CE MERITĂ CITITĂ

      Recent, a apărut o carte ce trebuie să-şi facă loc în biblioteca fiecăruia. Eveniment nu foarte des, trebuie să recunoaştem cu mare regret, căci cărţi scriu tot mai multi, deşi prea puţini din ei ar trebui s-o facă. “Pe timpul lui Teleucă”- asa se numeşte cartea, ce chiar merită atenţia cititorilor-admiratori şi care a îmbogăţit Biblioteca Ştiinţifică Centrală “A.Lupan”.

     Este un roman cu caracter memorialistic, scrisă de poetul, prozatorul şi dramaturgul Arhip Cibotaru, ce ne fascinează chiar din primele rânduri. “M-am bazat în linii mari numai pe ceea ce am văzut cu ochii mei şi am păstrat în memorie. Doar în două sau în trei locuri am reprodus câteva momente luate din auzite”- scrie autorul. Opera complexă, ce îmbină armonios istorioare hazlii, dar şi triste, poezie şi proză, oglindeşte exact viaţa scriitorului. Originalitatea cărţii vine anume din acest aliaj.                                                                                                        “Mai întâi i-am cunoscut numele”- astfel îşi începe firul amintirilor regretatul Arhip Cibotaru. Fiind încă elev în centrul raional Cotiujeni citea periodicele “Scânteia leninistă”, “Tineretul Moldovei”, şi “Ţăranul sovietic”, unde îşi publicau poeziile Mihail Garaz, Ion Podoleanu, Vitalie Filip ş.a. Printre ei era şi Victor Teleucă, care urma să devină unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai timpului său. Urmează apoi starea pe care a simţit-o el însuşi când i-a fost publicată prima poezie şi primul grupaj de versuri. Pasaje întregi sunt dedicate amintirilor despre Anatol Gugel , susţinător inimos al poeţilor începători ai epocii, despre Vitalie Tulnic, Andrei Strâmbeanu, dar şi despre Ion Canna, “clasic” viu îndreptat împotriva scriitorilor care îşi începuseră activitatea literară în România antebelică. De asemenea, Arhip Cibotaru recrează atmosfera terorii socialiste, în care îşi incepeau activitatea literară şaizeciştii est-pruteni.

    Pe fundalul unui spectru larg de fapte vii şi de probleme complicate ale timpului, Arhip Cibotaru oglindeşte prietenia sa cu Victor Teleucă – omul şi scriitorul. Ne pomenim antrenaţi în discuţiile lor pe cele mai variate teme. Deosebit de semnificativă se prezintă referinţa lui Arhip Cibotaru în elogierea scriitorilor ruşi Evtuşenco, Voznesenski, Rojdestvenski ş.a.                    

     Pe parcursul întregii sale carţi, Arhip Cibotaru ne leagă sufleteşte de personalitatea neordinară a lui Victor Teleucă şi ne îndeamnă să-i citim sau recitim cu dragoste volumele poetico-filozofice. Totodată, memorialistul evocă fapte, întămplări şi „cazuri” cu Petru Zadnipru, Vladimir Beşleagă, Pavel Boţu, Vlad Ioviţă, Mihail Ion Ciubotaru, Mihail Gh. Cibotaru, Ion Bolduma, Mihai Cimpoi şi cu alţi şaizecişti talentaţi, realizând până la urmă o micropanoramă a literaturii acelei epoci. Un capitol aparte este destinat amintirilor plăcute din Extremul Orient, unde autorul şi prietenul său au fost trimişi “să facă” armata. Anume acolo, pe insula Askold, Victor Teleucă şi-a scris culegerile sale “Din patru vânturi” şi “Insula cerbilor”. Cu un nou ciclu de versuri din acea scurtă cătănie s-a ales şi Arhip Cibotaru. De asemenea, pagini întregi au fost dedicate perioadei când plecau la casa de creaţie din Ialta, unde veneau scriitori din toată URSS.                                                                            

      Astfel, poetul Arhip Cibotaru a imortalizat personalitatea marcantă a bunului său prieten. Totodată, el a scos în evidenţă o întreagă pleiadă de scriitori pe care-i prezintă reuşit prin prisma sa.

     Acestea sunt doar câteva momente spicuite din şiragul de istorioare şi întâmplări, momente cu mult farmec scriitoricesc. Rămân fără atenţie o seamă de fapte, întămplări, dialoguri demne de a fi savurate. „Am încheiat aceste pagini, achitându-mi o datorie morală, dar cum mi-au ieşit ele – interesante sau plictisitoare, folositoare sau inutile – să judece alţii”, ne recomandă talentatul scriitor în ultimul alineat al epilogului său.

      În concluzie, dacă doriţi să vă petreceţi frumos timpul, citind despre prietenia a doi mari oameni ai literaturii contemporane, cartea “Pe timpul lui Teleucă” merită atenţia dumneavoastră.

                                                                                                                                                                                                A publicat: 

 Maria BALABAN,

bibliotecar principal,

secţia Completarea şi Evidenţa Colecţiilor

ERA CĂRŢILOR FĂRĂ MIROS

A înlocuit dicţionarul, enciclopedia, caietul, cartea... şi lista poate  continua. Este pentru mulţi cel mai bun prieten, ceea ce întristează. Câştigă tot mai mult teren în lupta împotriva bibliotecilor şi asta întristează şi mai tare.

   Indiscutabil, Internetul este invenţia secolului XX. Datorită lui, viaţa a devenit mai uşoară. Iar noţiunile de timp şi distanţă au căpătat o cu totul altă conotaţie. Avem acces nelimitat la informaţie, deci acum necunoaşterea nu mai are nicio scuză. Tainele istoriei, biologiei sau fizicii sunt la doar un click distanţă. Însă e uşor să pierzi simţul minutelor atunci când rătăceşti prin labirintul gigabiţilor, astfel, încât la sfârşitul zilei nu mai ştii ce ştii.

Lipsa informaţiei te izolează, iar uneori, cred că şi multitudinea infomaţiilor, care vin din cele mai diverse canale, are acelaşi efect asupra noastră – ne izolează într-o cameră plină de ştiri, noutăţi, lucruri senzaţionale.

   Am uitat cum e să stai la coadă la bibliotecă, să cauţi cu disperare o carte înainte de examen sau să te delectezi dimineţile cu cotidianul cumpărat de la chioşc. Copacii, care altădată urmau să fie sacrificaţi în numele lecturii, ne spun mulţumesc.

   Cum rămâne însă cu romanticii care adoră mirosul inconfundabil al cărţii proaspăt scoase din tipar? Sau cel al unei cărţi vechi, cu istorie, primită în dar de la bunicul...recitită de zeci de ori şi „personalizată” cu notiţe scrise cu creionul.

           Îşi mai aminteşte cineva plăcerea găsirii unei flori sau frunze uscate, păstrată cu grijă de filele cărţii preferate?...

           Probabil sunt demodată, dar nu pot să-mi imaginez citindu-l pe Eminescu sau Dostoievski de pe ecranul unui laptop sau iPad. Răsfoitul paginilor, semnul de carte şi însăşi cartea, ţinută cu mândrie pe noptieră mi se par elemente la fel de importante ale plăcerii unei lecturi ca procesul propriu-zis.

  Să fie clar. Nu mă declar împotriva noilor tehnologii. Mai mult, nu mi-aş mai putea imagina viaţa fără ele. Dar, haideţi să le folosim inteligent. Adică moderat. Să nu catalogăm tot ce-i tradiţional drept depăşit.

  Să le oferim copiilor noştri aceeaşi plăcere care am simţit-o şi noi. Pentru că din fericire, „Albinuţa” lui Grigore Vieru nu poate fi încă, downloadată de pe net.

                    

                                                                A publicat:  Maria BALABAN,

bibliotecar principal,

secţia Completarea şi Evidenţa Colecţiilor