”Bibliotecile știinţifice: prezenţe și perspective în viitor”

     Se afirmă că ”biblioteca este patria cuvintelor, care mereu au avut ceva de spus”(Octav Bibere), aceasta se confirmă prin faptul ca ea, fiind o instituție de cultură, în care se adună, se organizează și se păstrează fonduri de publicații (cărți, reviste etc.) și manuscrise, în decursul întregii sale istorii a asigurat procesul de informare şi documentare a cititorilor,  a cercetătorilor, a savanţilor  atît prin metode tradiţionale, cît şi prin utilizarea tehnologiilor informaţionale, în sprijinul activităţii de cercetare şi instruire.

  Fiind o instituţie cu profil enciclopedic care învaţă şi informează, este totodată şi vectorul principal  al accesului la informaţia ştiinţifică,  şi are o contribuţie importantă la creşterea nivelului de competitivitate pe plan intern şi internaţional, scopul căreia este asigurarea accesului la documentele din colecţii şi asistenţa informaţională complexă. Deci, în evoluţia sa, biblioteca se situează  la răscrucea unor transformări majore produse de factori principali ce influenţează activitatea de zi cu zi, şi oferă noi spectre infodocumentare care permite societăţii umane să dezvolte şi să asigure o asistenţă informaţională a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative.

Azi, în societatea informaţiei,  cultura digitală îşi impune propriile valori, care intră de multe ori în contradicţie cu cele ale culturii tiparului. Problemele ridicate de suportul electronic - arhivarea pe termen lung a resurselor electronice, fluiditatea textelor disponibile în Internet, anonimatul şi subiectivitatea facilitate de reţeaua globală - sunt tot atâtea provocări pentru modul de gândire specific omului format în cultura tiparului. Și astfel, biblioteca științifică trebuie să acționeze pe două planuri, devenind o structură de tip hibrid, care integrează toate  tipurile de documente pe toate tipurile de suporturi şi furnizează servicii atât local, cât şi la distanţă, folosind mijloace tradiţionale, dar şi electronice. Această structură îi asigură o reafirmare a statutului bibliotecii de spaţiu democratic al cunoaşterii în viitor,  având tendinţa utilizatorilor de a utiliza și a accesa din ce în ce mai mult sursele de informare pe suport electronic.

     Astfel, cititorii bibliotecilor științifice din R. Moldova (BȘ ASEM, BTȘ A UTM, BRȘA a USM, BȘU Bălţi, BȘC ”A. Lupan”, BȘ a Un. De Medicină) dețin și dispun de o gamă de servicii în prezent, atît colecții de documente tradiționale, CD, cât  şi baze de date (precum Springer, Agora, Oare, Hinari, Ebsco, Elsevier ş.a.) care asigură sistemul de asistenţă informaţională a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative.

O altă problemă cu care se confruntă bibliotecile în prezent este formarea profesională continuă a cadrelor bibliotecare care a fost şi rămâne a fi una din cele mai stringente probleme, în deosebi acum, când au loc schimbări spectaculoase în toate domeniile, inclusiv, în domeniul tehnologiilor informaţionale, care se dezvoltă într-un ritm accelerat. Pentru a face faţă noilor cerinţe înaintate de societatea informaţiei, bibliotecarii din instituţiile de învăţământ încearcă să-şi actualizeze cunoştinţele şi deprinderile, utilizând, în acest scop, toate posibilităţile şi oportunităţile.

 Pe parcurs, însă, situația se schimbă datorită Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) care a luat asupra sa misiunea și  a fost iniţiatoarea antrenării bibliotecarilor în acţiuni de formare continuă profesională cu  participarea la activităţi de instruire.  Astfel, bibliotecarii au beneficiat de acţiuni de formare continuă: mese rotunde, ateliere, training-uri pe cele mai diverse teme şi probleme de activitate profesională, fiind asiguraţi şi cu un suport informaţional în mape. Şcoala de Biblioteconomie a impulsionat şi stimulat bibliotecarii pentru schimbarea mentalităţilor şi atitudinilor privind dezvoltarea profesională, formarea continuă, actualizarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor practice şi, nu în ultimul rând, pentru o comunicare profesională cu colegii de breaslă.

Un nivel înalt al calităţii educaţiei nu poate fi atins fără formarea culturii informaţiei, și pornind de la ideia că Biblioteca rămâne a fi instituţia care învaţă, ghidează, informează și îndrumează, pune la dispoziția tinerilor colaboratori dornici de afirmare un nou serviciu în scopul facilitări activității de programare, cât și menținerea în vogă a publicațiilor - crearea blogorilor. Prin care estimăm că în viitorul apropiat  va fi din ce în ce mai folosit ca instrument de marketing şi relaţii publice al bibliotecilor de orice tip. Acest nou serviciu de utilizare a site-uturilor propune de a îmbina cartea științifică cu alte servicii, de partajare a imaginilor video pentru diseminarea unor filme de prezentare a bibliotecii, a unor tutoriale etc., poate constitui o metodă de promovare cu impact foarte mare. Într-un cuvânt, timpul pe care studenţii îl petrec în mediul online ar trebui să fie mult mai bine valorificat în scopul atragerii lor către folosirea resurselor bibliotecii.

 Ţinând cont de popularitatea din ce în ce mai mare de care se bucură reţelele de socializare ca facebook, twitter, flickr, myspace, you tube ș.a., la fel sunt nişte strategii de promovare şi comunicare a informaţiei care deservesc comunităţiile cu succes, cu diversele servicii şi oferte. Iar  mediul de afaceri  extrem de competitiv în care ne găsim astăzi, necesită eforturi majore de promovare și de comunicare a celor mai bune produse, celor mai noi și mai interesante servicii.

   Astfel, impactul instrumentelor în activitatea de dezvoltare tehnologică şi nevoia de informare tot mai rapidă a utilizatorilor are impact major asupra profesioniştilor din domeniul informării. De aceea, fiecare bibliotecar trebuie să ţină pasul cu mediul informaţional aflat într-o continuă şi rapidă schimbare, trebuie să-şi dezvolte abilităţi de a mânui aceste instrumente şi tehnologii multimedia, de a lucra în reţele, de a accesa, prelucra şi a utiliza resursele noi. Bibliotecarul trebuie să cunoască orice instrument pentru a putea oferi servicii informaţionale de calitate.

Deci, putem afirma că biblioteca la etapa actuală se situează într-o poziţie privilegiată în contextul „noii alfabetizări",  alfabetizarea informaţională, având la dispoziţie un personal familiarizat cu conceptele de bază ale culturii informaţiei. Mai putem afirma, cu aceeaşi convingere că supravieţuirea bibliotecii ca instituţie nu poate fi garantată, dacă ea rămâne insensibilă la schimbările din jur sau dacă nu se adaptează la ele cu suficientă rapiditate.

În concluzie,  conchidem  că viitorul atât al bibliotecilor universitare, cât şi al profesiei depinde în mare parte de programele educaţionale de formare iniţială profesională şi de formare continuă a specialiştilor din domeniul infodocumentar, care ar trebui să răspundă nevoilor de pregătire şi dezvoltare profesională, inclusiv şi în utilizarea tehnologiilor informaţionale, care pare a fi un examen destul de serios unde sunt puse pe cântar cunoştinţele, competenţele şi abilităţile bibliotecarului ca specialist profesionist şi cercetător.   De aceea, resursele umane sunt definitori pentru identitatea şi imaginea instituţiei infodocumentare, şi trebuie permanent motivaţi şi încurajaţi pentru a-şi asuma şi construi un traseu propriu de formare continuă, pentru a-şi menţine şi dezvolta competenţele profesionale, pentru a diversifica metodele de formare continuă.

 Prin intermediul celor expuse, am încercat, în termeni generali, o succintă expunere a celor mai importante criterii de succes pentru bibliotecile universitare în prezent şi în viitorul apropiat. Un element esenţial, poate şi cel mai important, este răspunsul la întrebarea dacă în mod separat, o bibliotecă universitară ca instituţie informaţională centrală a universităţii reuşeste să se adapteze la evoluţiile internaţionale. Aici va fi indispensabilă renunţarea la multitudinea obiceiurilor profesionale devenite dragi şi acceptarea înainte de toate, ca interesele utilizatorilor să fie măsura de evaluare a muncii în bibliotecă. De aceea, biblioteca este un factor important în dezvoltarea culturi societăţii şi afirmării acesteia, deoarece după cum afirma cineva, “fără bibliotecă ce ne-ar mai rămâne? N-am mai avea nici trecut şi nici viitor. Ea -biblioteca este o uşă spre numeroase vieţii, este un frigider de conservare a gândurilor.”

 A elaborat: Parascovia Covali

BIBLIOTECARUL - PERSONALITATE ENCICLOPEDICĂ

După cum afirma cineva, ”cartea este o luminiţă pe care altcineva a aprins-o pentru tine să-ţi lumineze clipele de singurătate", astfel este  şi meseria de bibliotecar, cel care  îndrumă şi sfătuieşte  cu  voce călduroasă, este asemeni unei candelabru ce luminează gândul oricărui cititor începător  ce păşeşte templul cunoaşterii – biblioteca. Bibliotecarul, prin instituţia pe care o serveşte şi la a cărei funcţionare contribuie, deţine un loc aparte, deosebit de important, în viaţa cultural ştiinţifică a societăţii. De asemenea, bibliotecarii au fost primii care,  i-au pus pe elevi şi pe studenţi în contact cu cartea, le-au cultivat dragostea pentru lectură, setea pentru cultură sau au sprijinit idealurile culturale.  Multă vreme  a deţinut şi deţine în continuare  prioritar rolul de custode, însărcinat cu păstrarea în condiţii sigure şi bune ale acestor bunuri culturale şi ştiinţifice - cărţile.

Bibliotecarul este un element stimulator, care nu se mărgineşte a fi numai un custode al depozitului de gândire şi artă, ci caută să fie un difuzor al culturii ce sălăşluieşte în incinta instituţiei cărţilor. El este un sacerdot al culturii cărţii şi nu poate fi decât un intelectual foarte informat, dinamic şi creativ. El nu este un funcţionar pasiv, ci un factor stimulator, care caută, cu orice prilej, să pună în mişcare cartea, fiind   un îndrumător al cititorului începător pe care îl poate modela prin sfaturile sale, în procesul evolutiv al lecturii.

Bibliotecarul trebuie să ducă o muncă într-adevăr diferenţiată în raport cu profilul bibliotecii sale şi al cititorilor care o frecventează, întotdeauna trebuie să dispună de o cultură enciclopedică,  să utilizeze cele mai variate modalităţi de activare specifică, totdeauna determinate de voinţa dezvoltării armonioase a personalităţii umane, ce corelează structura fondului de publicaţii cu setea şi necesităţile de lectură ale cititorului. Aria lui de investigaţie trebuie să fie servită de cele mai moderne metode şi mijloace ale informării, graţie cărora el trebuie să poată pune la îndemâna cititorului ultimul document, ultima cercetare.

Bibliotecarul nu este însa numai atât: mijlocitor între carte şi lector! El este şi trebuie să fie mai mult decât un gestionar rece şi corect. El este un stimulator al gustului pentru lectură, un sfătuitor al tinerilor mai ales al celor care caută în cărti răspunsuri la marile probleme existenţiale, sau care vor doar să se delecteze cu literatura de orice tip.

Meseria îi cere bibliotecarului să fie dispus, pe toată durata activităţii sale, la receptarea a tot ceea ce este nou în domeniul cultural şi ştiinţific, să fie în stare să sesizeze marile curente şi tendinţe ale evoluţiei culturale şi ştiinţifice în sfera transmiterii informaţiilor, să fie în stare să identifice noile surse şi modalităţi de documentare. Un bibliotecar urmăreşte şi trebuie să ştie să aprecieze cum anume evoluează sistemul editurilor de cărţi, nu numai datorită atribuţiilor sale profesionale, ci şi pentru că, în era globalizării, se simte şi mai răspunzător de păstrarea identităţii culturale a propriei naţiuni, a limbii pe care  s-au creat atâtea valori culturale ale poporului său. Trebuie să observe în ce măsură se promovează în politica editorială istoria, limba şi literatura naţională - principalele domenii ale păstrării identităţii naţionale.  Astfel, se contribuie la impulsionarea sintezei gândirii, proprie ştiinţelor naturale şi a celor umaniste. 

Bibliotecarul, practicând cu conştiinciozitate şi responsabilitate meseria sa, poate face  ca biblioteca unde lucrează să fie transformată într-un centru cultural ştiinţific, rodul unei minţi sclipitoare,  unicul loc în care liniştea sufletească şi dorinţa de citit se unesc, iar problemele, necazurile, grijile dispar fără nici un semn. Atunci când păşeşti într-o bibliotecă, intri cu sau fără voie într-un paradis al cărţilor, unde lumea fantastică nu mai are graniţe. „Templu sfânt al cunoaşterii”, biblioteca este pentru mulţi dintre noi oaza de linişte sufletească pe care preoţii o propovăduiesc creştinilor care visează la Paradisul etern.

Scriitorul francez  Antoine de Saint-Exupéry, afirma că „singurul adevăr este pacea cărţilor”. Adevărul pe care Dumnezeu l-a dăruit omului, aşa cum i-a oferit darul cunoaşterii. În Paradisul visat sau imaginat de fiecare dintre noi putem afla acest adevăr al cărţilor, cunoaşterea pe care paginile scrise o ascund, pacea şi seninul oferite de cuvântul lui Dumnezeu sau pur şi simplu tainele sufletului omenesc.

Dragi Bibliotecarii,  

Cu prilejul Zilei Bibliotecarului – 23 aprilie 2014, Vă dorim cele mai cordiale urări de bine  şi frumoase împliniri profesionale, prosperitate materială, bucurie şi fericire personală. Fie ca Lumina Cărţii pe care o răspândiţi pretutindeni să lumineze şi în anii ce vin sufletele şi cugetele noastre, îndrumându-ne către viitorul cel bun!

A elaborat:

Parascovia COVALI

IMPRESIILE SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE ŞTIINŢIFICĂ ŞI DIDACTICĂ

„Carte frumoasã, cinste cui te-a scris

Încet gândită, gingaș cumpănită,

          Ești o floare – anume înflorită           

Mâinilor mele care te-au deschis.”

(Tudor Arghezi)

  Salonul Internațional de Carte  Didactică și Științifică a fost un  eveniment important din viața activității BȘC ”A. Lupan” a AȘM, devenind astfel o manifestare de tradiție în spațiul cultural, care promovează lectura și accesul consumatorilor de carte la produsele editoriale de calitate.  Acest important eveniment fiind deja  la  a II – a ediție, a fost dedicat aniversării a 85-a de la fondarea  Bibliotecii Științifice pe lîngă Comitetul Științific Moldovenesc și jubileului de  50 ani de  la stabilirea ei ca Bibliotecă Științifică Centrala a Academiei de Științe a Moldovei. Evenimentul  a avut loc în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2013, unde publicul din Chișinău a avut ocazia de a face cunoștință cu personalității notorii din lumea științei din  R. Moldova, România și Rusia, cît și cunoașterea cărții și  literaturii de calitate din aceste țării.

   În cadrul Salonului au avut loc prezentări și lansări de carte științifică editată în Republica Moldova, România și Rusia, ca de ex.: lansarea de carte a Dl. MORARU Anton  ”Basarabia sub jugul colonial al Rusiei Țariste  1812-1917”; ”Viaţa și activitatea profesorului și savantului Mihail Rotaru”, Chișinău: Labirint, 2013;  sau Dna. TRIF Victorița ”Profesia academică sau despre afacerea cunoașterii”, Editura Univeristății, București, 2013 și  ”Lesson Planning. Good practices”, București: Editura Universității din București, 2011. Cît și expoziția de grafică: Aniversară Biblioteca Știinţifică Centrală „Andrei Lupan”, autor: Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ.  

A mai fost organizată și desfășurată conferința științifică internațională ”Biblioteca Științifică – pilon spre edificarea societății cunoașterii”, unde au participat bibliotecarii din Republica Moldova, cît și din România. În cadrul Salonului a avut loc și seminarul pentru autorii de publicații științifice ”Get Read”. În cadrul expozițiilor standurilor și – au expus cu cele mai diverse tematici titluri de cărți biblioteciile universităților, edituriile ”Messageria”, ”MoldPresa” ș.a.  din Republica Moldova, cît și editurii din România – Ed. Academiei române, Rusia – БЕН РАН, Ucraina și Belorusia.       

 Evenimentele din cadrul Salonului desfășurate în sediul  Bibliotecii Științifice Centrale ”A. Lupan” au avut succes la afirmarea statutului și imaginea bibliotecii, cît și a colaboratorilor acesteia. Și tot odată această manifestare a contribuit la dezvoltarea persoanală a fiecărui colaborator în parte prin acumularea unei experiențe  în cariera sa de bibliotecar.

Pentru tinerii colaboratorii ai bibliotecii acest eveniment de talie internațională a avut o  importanță majoră, deoarece a contribuit la acumularea și dezvoltarea competențelor de comunicare și organizare personală, cât și la cunoașterea numeroaselor personalității notorii afirmate în diverse domenii, dar și cunoașterea celor mai valoroase cărți cu o tematică bogată. În final concluzionăm că acestă manifestare de sorginte națională și internațională a avut o conotație și efect pozitiv în cadrul societății oamenilor de cultură, cît și în rândul tineriilor studioși.

A publicat: Parascovia COVALI, 

Completarea și Evidența Colecțiilor

ASOCIAŢIA INTERNAŢIONALĂ A ACADEMIILOR DE ŞTIINŢE (IAAS/МААН)

Realizările Salonului Internaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică

     SalonulInternaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică, ediţia a II-a s-a bucurat de succes în rândurile comunității ştiinţifice şi bibliotecare din ţară.

Salonul Internațional de Carte Ştiinţifică şi Didactică a cuprins un vast program de acţiuni culturale şi ştiinţifice incluzând o suită de lansări şi prezentări de cărţi noi, conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Biblioteca ştiinţifică – pilon spre edificarea societăţii cunoaşterii”, expoziţii tematice.

        În cadrul salonului au participat edituri din Republica Moldova şi din alte ţări, centre culturale şi ştiinţifice, activitatea cărora este editarea şi difuzarea cărţilor ştiinţifice şi didactice. De asemenea, au fost invitați, în calitate de raportori, reprezentanți ai bibliotecilor știinţifice, universitare din țară şi de peste hotare.

     Programul de lansări de cărţi noi al Salonul Internaţional de Carte Ştiinţifică şi Didactică a fost bogat şi valoros. În total în zilele salonului (28 octombrie – 1 noiembrie) au avut loc circa 20 de lansări de carte și peste 40 de prezentări la stand.

    Un interes deosebit pentru comunitatea ştiinţifică a fost prezentarea standului de carte ştiinţifică editată de Asociaţia Internaţională a academiilor de Ştiinţe (IAAS/МААН).

    Asociaţia Internaţională a academiilor de Ştiinţe este o organizaţie internaţională non-guvernamentale, stabilită pentru a uni eforturile academiilor de Ştiinţe (din 15 ţări), să abordeze multilateral provocările ştiinţifice critice, a menţine relaţii de colaborare şi dezvoltarea de noi legături creative printre oamenii de ştiinţă.

       Moderatorul expoziţiei la standul (IAAS/МААН) a fost dl Alexandr Yurievich Mozdakov, directorul adjunct pentru relaţii internaţionale, activităţi de export şi expunere a publicaţiilor Editurei «Nauka» RAN. În cadrul acestei expoziţii de carte ştiinţifică au participat 8 membri ai Asociaţiei. Participanţii acestei expoziţii au expus publicaţii ştiinţifice de o tematică variată (cărţi în domeniile matematică, ştiinţe fizice, chimie, literatură, istorie, geografie, biologie, dicţionare, sănătate, informatică ş.a.

    Ne bucură faptul că Biblioteca a primit în dar majoritatea documentelor lansate la Salon.

     La moment aşi vrea să prezint producţia editorială a celor 8 participanţi din Rusia,Belorusia şi Ucraina.

    Editura «Nauka» din Moscova a fost prezentă cu 16 titluri de publicaţii ştiinţifice cu o tematică variată.

        Biblioteca de Ştiinţe Naturale a Academiei de Ştiinţe din Rusia, Moscova ne-a donat 6 titluri de cărţi din diferite domenii în special din biblioteconomie.

          Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Rusia, Sankt-Petersburg ne-a transmis o donaţie alcătuită din 22 titluri de cărţi din literatura rusă, istoria,economie, cataloage literare şi biblioteconomice.

         Editura Universităţii din Ural, Ekaterenburg ne-a oferit cu titlu de donaţie 9 exemplare de cărţi recent editate.

         Editura Centrului Ştiinţific Sudic al Academiei de Ştiinţe din Rusia,  Rostov pe Don ne-a dăruit 2 cărţi istorice.

        Casa editorială «Беларуская навука» din Beloruria, Minsk ne-a transmis o donaţie alcătuită din  21 titluri de cărţi în domeniile, artă, literatură, istorie, biblioteconomie, cultură şi civilizaţie.

       Editura «Наукова думка» din Ucraina, Kiev  ne-a oferit 10 titluri de publicaţii recent editate din domeniile istorie, biologie, matematică şi fizică.

         Editura “Академперiодика”  din Ucraina,  Kiev a fost  prezentă cu 10 titluri de carte din literatura ucraineană, ecologie şi fizică.

     Biblioteca Ştiinţifică Centrală «A. Lupan» le mulţumeşte tuturor donatorilor, care aucontribuit la includerea, în colecţiile bibliotecii, a numeroase documente de mare valoare, unele având o importanţă deosebită pentru comunitatea ştiinţifică şi diferite categorii de utilizatori.

Elena BOȚAN-GAINA, 

șef secţie Completarea și Evidența Colecțiilor

O CARTE CE MERITĂ CITITĂ

      Recent, a apărut o carte ce trebuie să-şi facă loc în biblioteca fiecăruia. Eveniment nu foarte des, trebuie să recunoaştem cu mare regret, căci cărţi scriu tot mai multi, deşi prea puţini din ei ar trebui s-o facă. “Pe timpul lui Teleucă”- asa se numeşte cartea, ce chiar merită atenţia cititorilor-admiratori şi care a îmbogăţit Biblioteca Ştiinţifică Centrală “A.Lupan”.

     Este un roman cu caracter memorialistic, scrisă de poetul, prozatorul şi dramaturgul Arhip Cibotaru, ce ne fascinează chiar din primele rânduri. “M-am bazat în linii mari numai pe ceea ce am văzut cu ochii mei şi am păstrat în memorie. Doar în două sau în trei locuri am reprodus câteva momente luate din auzite”- scrie autorul. Opera complexă, ce îmbină armonios istorioare hazlii, dar şi triste, poezie şi proză, oglindeşte exact viaţa scriitorului. Originalitatea cărţii vine anume din acest aliaj.                                                                                                        “Mai întâi i-am cunoscut numele”- astfel îşi începe firul amintirilor regretatul Arhip Cibotaru. Fiind încă elev în centrul raional Cotiujeni citea periodicele “Scânteia leninistă”, “Tineretul Moldovei”, şi “Ţăranul sovietic”, unde îşi publicau poeziile Mihail Garaz, Ion Podoleanu, Vitalie Filip ş.a. Printre ei era şi Victor Teleucă, care urma să devină unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai timpului său. Urmează apoi starea pe care a simţit-o el însuşi când i-a fost publicată prima poezie şi primul grupaj de versuri. Pasaje întregi sunt dedicate amintirilor despre Anatol Gugel , susţinător inimos al poeţilor începători ai epocii, despre Vitalie Tulnic, Andrei Strâmbeanu, dar şi despre Ion Canna, “clasic” viu îndreptat împotriva scriitorilor care îşi începuseră activitatea literară în România antebelică. De asemenea, Arhip Cibotaru recrează atmosfera terorii socialiste, în care îşi incepeau activitatea literară şaizeciştii est-pruteni.

    Pe fundalul unui spectru larg de fapte vii şi de probleme complicate ale timpului, Arhip Cibotaru oglindeşte prietenia sa cu Victor Teleucă – omul şi scriitorul. Ne pomenim antrenaţi în discuţiile lor pe cele mai variate teme. Deosebit de semnificativă se prezintă referinţa lui Arhip Cibotaru în elogierea scriitorilor ruşi Evtuşenco, Voznesenski, Rojdestvenski ş.a.                    

     Pe parcursul întregii sale carţi, Arhip Cibotaru ne leagă sufleteşte de personalitatea neordinară a lui Victor Teleucă şi ne îndeamnă să-i citim sau recitim cu dragoste volumele poetico-filozofice. Totodată, memorialistul evocă fapte, întămplări şi „cazuri” cu Petru Zadnipru, Vladimir Beşleagă, Pavel Boţu, Vlad Ioviţă, Mihail Ion Ciubotaru, Mihail Gh. Cibotaru, Ion Bolduma, Mihai Cimpoi şi cu alţi şaizecişti talentaţi, realizând până la urmă o micropanoramă a literaturii acelei epoci. Un capitol aparte este destinat amintirilor plăcute din Extremul Orient, unde autorul şi prietenul său au fost trimişi “să facă” armata. Anume acolo, pe insula Askold, Victor Teleucă şi-a scris culegerile sale “Din patru vânturi” şi “Insula cerbilor”. Cu un nou ciclu de versuri din acea scurtă cătănie s-a ales şi Arhip Cibotaru. De asemenea, pagini întregi au fost dedicate perioadei când plecau la casa de creaţie din Ialta, unde veneau scriitori din toată URSS.                                                                            

      Astfel, poetul Arhip Cibotaru a imortalizat personalitatea marcantă a bunului său prieten. Totodată, el a scos în evidenţă o întreagă pleiadă de scriitori pe care-i prezintă reuşit prin prisma sa.

     Acestea sunt doar câteva momente spicuite din şiragul de istorioare şi întâmplări, momente cu mult farmec scriitoricesc. Rămân fără atenţie o seamă de fapte, întămplări, dialoguri demne de a fi savurate. „Am încheiat aceste pagini, achitându-mi o datorie morală, dar cum mi-au ieşit ele – interesante sau plictisitoare, folositoare sau inutile – să judece alţii”, ne recomandă talentatul scriitor în ultimul alineat al epilogului său.

      În concluzie, dacă doriţi să vă petreceţi frumos timpul, citind despre prietenia a doi mari oameni ai literaturii contemporane, cartea “Pe timpul lui Teleucă” merită atenţia dumneavoastră.

                                                                                                                                                                                                A publicat: 

 Maria BALABAN,

bibliotecar principal,

secţia Completarea şi Evidenţa Colecţiilor

ERA CĂRŢILOR FĂRĂ MIROS

A înlocuit dicţionarul, enciclopedia, caietul, cartea... şi lista poate  continua. Este pentru mulţi cel mai bun prieten, ceea ce întristează. Câştigă tot mai mult teren în lupta împotriva bibliotecilor şi asta întristează şi mai tare.

   Indiscutabil, Internetul este invenţia secolului XX. Datorită lui, viaţa a devenit mai uşoară. Iar noţiunile de timp şi distanţă au căpătat o cu totul altă conotaţie. Avem acces nelimitat la informaţie, deci acum necunoaşterea nu mai are nicio scuză. Tainele istoriei, biologiei sau fizicii sunt la doar un click distanţă. Însă e uşor să pierzi simţul minutelor atunci când rătăceşti prin labirintul gigabiţilor, astfel, încât la sfârşitul zilei nu mai ştii ce ştii.

Lipsa informaţiei te izolează, iar uneori, cred că şi multitudinea infomaţiilor, care vin din cele mai diverse canale, are acelaşi efect asupra noastră – ne izolează într-o cameră plină de ştiri, noutăţi, lucruri senzaţionale.

   Am uitat cum e să stai la coadă la bibliotecă, să cauţi cu disperare o carte înainte de examen sau să te delectezi dimineţile cu cotidianul cumpărat de la chioşc. Copacii, care altădată urmau să fie sacrificaţi în numele lecturii, ne spun mulţumesc.

   Cum rămâne însă cu romanticii care adoră mirosul inconfundabil al cărţii proaspăt scoase din tipar? Sau cel al unei cărţi vechi, cu istorie, primită în dar de la bunicul...recitită de zeci de ori şi „personalizată” cu notiţe scrise cu creionul.

           Îşi mai aminteşte cineva plăcerea găsirii unei flori sau frunze uscate, păstrată cu grijă de filele cărţii preferate?...

           Probabil sunt demodată, dar nu pot să-mi imaginez citindu-l pe Eminescu sau Dostoievski de pe ecranul unui laptop sau iPad. Răsfoitul paginilor, semnul de carte şi însăşi cartea, ţinută cu mândrie pe noptieră mi se par elemente la fel de importante ale plăcerii unei lecturi ca procesul propriu-zis.

  Să fie clar. Nu mă declar împotriva noilor tehnologii. Mai mult, nu mi-aş mai putea imagina viaţa fără ele. Dar, haideţi să le folosim inteligent. Adică moderat. Să nu catalogăm tot ce-i tradiţional drept depăşit.

  Să le oferim copiilor noştri aceeaşi plăcere care am simţit-o şi noi. Pentru că din fericire, „Albinuţa” lui Grigore Vieru nu poate fi încă, downloadată de pe net.

                    

                                                                A publicat:  Maria BALABAN,

bibliotecar principal,

secţia Completarea şi Evidenţa Colecţiilor